... Sturzu¹

Universitatea ''Transilvania'' din Braşov

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... istorice²

Pr. Prof.. D. Staniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, editia a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1996, vol.I, p.13

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... vagi³

Vaguitatea (fuzzinies) conceptului de Revelaţie naturală, în utilizarea curentă, se datoreză unei imagini inodore, neprovocatoare, seci despre chemarea pe care Dumnezeu o face omului prin intermediul creaţiei.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...acatului⁴

Ibidem, p.21

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a⁵

Ibidem, p.324

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...ti⁶

făcându-l inutilizabil în lipsa unui decodor, al unui filtru de zgomote

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...⁷

Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, trad. si note de Pr. Prof.. D. Staniloae, în col. "Parinti si Scriitori Bisericesti", vol.80, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti 1983, p.149

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... lumii''⁸

Pr.Prof.Dr. Ion Bria, Dictionar de Teologie Ortodoxă, editia a II-a, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, p.336

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... oamenii''⁹

Idem, Curs de Teologie Dogmatica si Ecumenica, Editura Universitaţii "Lucian Blaga", Sibiu 1997, p.73

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... acestuia¹⁰

La fel, în fizica cuantica nu are prea mare importanţa faptul ca microparticulele - în măsura în care exista ca atare - nu îşi duc acea existenţa într-o spaţio-temporalitate de tip macroscopic. Faptul că informaţia de la nivelul lor este decodificata prin intermediul unor aparate de masură macroscopice ne obligă să vorbim despre poziţia si viteza microparticulelor. Mai mult, la nivel epistemologic, putem întelege ştiinţele profane si fizica mai ales, ca încercări de a interpreta mesajul Revelaţiei naturale utilizând alte decodoare decât cel al Revelaţiei supranaturale, anume ceea ce numim teorii (ştiinţifice)(v.infra).

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... curat''¹¹

Ibidem, p.150, nota 181

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...sterii"¹²

În epistemologiaştiinţelor profane, calitatea omuluide subiect al cunoaşterii a permis apariţia şttinţelor naturale, în timp ce calitatea de obiect a permis apariţia matematicii, psiholofiei, etc. Nu trebuie să ne surprinda ce se întâmplăatunci cvndşttinţele naturale ajungla anumite barieredatorate unor limitări ale capacităţilor omeneşti: în acel momentomul pare sa devină şi el un obiect al cunoaşterii.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... psihologic¹³

Lars Thurnberg, Microcosm and Mediator, C.W.K. Gleerrup, Lund, 1965, pp. 179-220

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... lucrurilor''¹⁴

Sf. Maxim Mărturisitorul, Cele patru sute de capete despre dragoste, în Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii, vol.II, trad. şi note de Pr.Prof.Dr. D. Stăniloae, ediţia a II-a, Editura Harisma, Bucureşti 1993, p.102

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...sti¹⁵

In termenii psihologiei moderne, cele trei facultăţi ale sufletului corespund,într-o simplificare schematică, la intelect, voinţă şi sentiment. Calităţile de raţionalitate, conştiinţă şi libertate apar atunci ca limitele în care poate avea loc lucrarea după fire a celor trei facultăţi sufleteşti.

In urma căderii, prin opacizarea creaţiei, se poate spune că limitele amintite mai sus au devenit greu vizibile pentru ochii sufleteşti; în aceste condiţii, voinţa îşi poate dori robia, sentimentul poate trăi bucuria unor stări respinse de conştiinţă, iar intelectul poate argumenta axiologic fapte sau acţiuni iraţionale. Atunci când fie numai una din ele lipseşte, sau lucrează în chip nefiresc putem vorbi cel mult de cunoaşteri parţiale, cum ar fi cele de tip logic, emoţional şi volitiv (atunci când lucrează solitar numai câte una din cele trei facultăţi sufleteşti). In cazul cunoaşterii empirice, avem o bună folosire a inteligenţei şi sensibilităţii, dar fără utilizarea concretă a voinţei în timp ce în cazul cunoaşterii de tip experimental voinţa este utilizată, dar într-un sens greşit (încălcându-se libertatea de manifestare a creaţiei - v. infra). Cunoaşterea ipotetico-deductivă de tip popperian (v. infra) se realizează prin buna întrebuinţare a inteligenţei şi nefolosirea în mod concret a sensibilităţii, coroborate cu o bună utilizare a voinţei, în timp ce la cunoaşterea ipotetico-deductivă prin ipoteze ad-hoc (care nu permit verificarea), coroborarea se face cu întrebuinţarea tiranică a voinţei

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Platon¹⁶

Platon, Opere, vol.IV, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983 p.175 (253 c d)

Metafora este preluată şi de către Părinţii Capadocieni.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...insele''¹⁷

Ambigua... op.cit., p.73

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... iubit''¹⁸

Ibidem, p.74

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... 102)¹⁹

Ambigua ...op.cit., p.114

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a''²⁰

Polycarp Sherwood, The Earlier Ambigua, în Studia Anselmiana, fasc.XXXVI, "Orbis Catholicus", Herder, Romae, 1955 p.35

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...²¹

Microcosm... op.cit., p.218

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...azute''²²

Ambigua ...op.cit., p.111

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... explica²³

Microcosm... op.cit., p.183

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a²⁴

E important de subliniat faptul că mişcarea după raţiune a sufletului nu poate fi identificată nici prin produsele cognitive, nici prin structurile sufleteşti implicate, cu ştiinţele profane. Am arătat mai sus că acestea pot oferi cel mult cunoaşteri parţiale.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Dumnezeu''²⁵

Ambigua ...op.cit., p.111, nota96

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Dumnezeu''²⁶

Răspunsuri..., op.cit., pp.192-193

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... inteligibile²⁷

Ibidem, p.194

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... complete²⁸

Dogmatica I ...,op.cit., pp.324-325

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...²⁹

Ibidem., p.327

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... principii³⁰

Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă - pentru Institutele Teologice, ediţia I, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1978, p.375

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... dialog³¹

Ibidem., pp.376-377

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... separat³²

Ibidem., p.378

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...stere³³

Ibidem., p.380

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... material³⁴

Ibidem., p.382

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Dumnezeu³⁵

Ibidem., pp.384-385

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... divin³⁶

Teologia Dogmatică I, ...ed.II, op.cit., p. 239

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... schimbare³⁷

Ibidem, p.240

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... lucruri''³⁸

Ibidem, p.241

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...tii)³⁹

Ibidem, pp.242-243

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... lucruri⁴⁰

Platon, Opere, vol.IV, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983 p.175 (253 c d)

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...⁴¹

Ibidem, p.365 (254d)

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... care⁴²

Francis Peters, Termenii filozofiei greceşti, Editura Humanitas, 1993, p.247-248

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... ipotetice⁴³

Ambigua..., op.cit., p.9

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... implacabile''⁴⁴

Ibidem, p.18

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... origeniste⁴⁵

Ibidem, p.16

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a⁴⁶

Ibidem, p.26

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... nimic⁴⁷

Ibidem, p.69

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... direct''⁴⁸

Ibidem, p.70

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...aului''⁴⁹

The Earlier Ambigua ...op.cit., p.186

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... binelui⁵⁰

Nu suntem departe aici de exclamaţia Fericitului Augustin: "O, felix culpa!"

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...)⁵¹

Ambigua..., op.cit., p.73

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... pozitivă⁵²

Ibidem, p.73

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...aciunii''⁵³

Ibidem, p.75

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... dorit''⁵⁴

The Earlier Ambigua..., op.cit., p.204

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... potrivit''⁵⁵

Ambigua..., op.cit., p.83

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Dumnezeu⁵⁶

Ibidem, p.81

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... $\lambda o\gamma o\iota$⁵⁷

Paul Blowers, The Logology of Maximus the Confessor in His Criticism of Origenism,în Origeniana Quinta, Robert J. Daly (ed.), Peeters Press, Leuven, 1992, pp. 570-576

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Sale⁵⁸

Ibidem, p.570

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... preexistente''⁵⁹

Sf. Dionisie Areopagitul, Opere complete şi Scoliile Sf. Maxim Mărturisitorul, trad. de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Paideia, Bucureşti, 1996, p.161

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...⁶⁰

Ibidem, p.209

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...tionale⁶¹

Ambigua..., op.cit., p.88

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...tii''⁶²

Răspunsuri..., op.cit., p.254

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... cosmos''⁶³

The Logology..., op.cit.„ p.571

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... descoperim⁶⁴

Ambigua..., op.cit., pp.132-133

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... inteligibile⁶⁵

The Logology..., loc.cit.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...sti''⁶⁶

Sf. Maxim Mărturisitorul, Mystagogia. Cosmosul şi sufletul - chipuri ale Bisericii, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2000, pp.16-17

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... origenismului⁶⁷

Microcosm ...op.cit., p.82

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... (=omul)⁶⁸

Ambigua ...op.cit.,p p.132-134

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... noi''⁶⁹

Dogmatica I ...,op.cit., pp.104-105

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...)''⁷⁰

Pr. Prof.. D. Staniloae, Dumnezeu este Iubire, în Ortodoxia, an XXIII, nr.3 (1971), p.374

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... existe''⁷¹

Cele patru sute capete..., op.cit., pp.107-108

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a''⁷²

Sf. Dionisie Areopagitul, Opere ... op.cit., p.177

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...ator)⁷³

Dogmatica I ...,op.cit., p.108

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... benevol''⁷⁴

Dumnezeu este Iubire, ...op.cit., p.374

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...tilor''⁷⁵

Ibidem, loc.cit.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a''⁷⁶

Sf. Dionisie Areopagitul, loc.cit.

Ce avem aici s-ar putea numi varianta Staniloae argumentului ontologic. Deferenţa faţa de scolastică a Parintelui a avut ca suport, se ştie, o erudiţie corespunzătoare; iar Anselm din Canterbury nu era ocolit niciodată din analizele colocviale pe care le făcea teologiei de şcoală. Si totuşi, Parintele obişnuia de multe ori să recite acest raţionament... Aici (în nota traducătorului la cea de-a şasea scolie la "Despre Numirile Divine" aflăm explicaţia: "Scolastica a reluat ideea lui ens a se, dar fără să o dezvolte până la capăt".

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Panagopoulos)⁷⁷

Dc. Ioan Ică jr., Persoană sau/şi ontologie în gândirea ortodoxă contemporană, în vol. Persoană şi comuniune, Editura Arhiepiscopiei ortodoxe Sibiu, 1993, p.374

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... dragostei''⁷⁸

Pr. Prof.. D. Staniloae, Iisus Hristos sau restaurarea omului, ed. a II-a, Editura Omniscop, Craiova, 1993, pp.110-127, citat în Persoană sau/şi..., p.376

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... lor⁷⁹

idem, Ascetică şi mistică creştină sau Teologia vieţii spirituale, Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 1993, p.30

Aceste relaţii nu pot fi descrise decât în limbaj antinomic, subliniază Părintele, citându-l pe Max Scheller.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...arilor...''⁸⁰

Dumnezeu este Iubire, op.cit.,p.378

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a⁸¹

Pe care a dezvoltat-o în capitolul "Lumea, operă raţională a lui Dumnezeu" din Teologia Dogmatică Ortodoxă (v.supra)

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... interval⁸²

Răspunsuri..., op.cit., p.439

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... irea''⁸³

Ibidem., p.504 (nota 592)

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... transformatoare⁸⁴

Ibidem., p.439

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... absolut⁸⁵

Dogmatica I ...,op.cit., p.116

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... liber''⁸⁶

Ibidem., p.122

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...incremenirea⁸⁷

Ibidem., p.123

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... timpului''⁸⁸

Ibidem., p.124

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...sit''⁸⁹

Ibidem., p.125

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... iubire''⁹⁰

Dumnezeu este Iubire, op.cit., p.391

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a⁹¹

În matematică, relaţiile între doua mulţimi sunt definite ca mulţimi alese de perechi de elemente ale celor două - o noţiune care generalizează pe aceea de funcţie (prin fucţie se realizează o asimetrie apriori a celor două mulţimi, în timp ce relaţia nu implică obligatoriu o astfel de asimetrie). O relaţie este completă dacă fiecare element implicat apare în măcar una din perechi. În general, relaţiile respectă două proprităţi naturale, care sunt reflexivitatea (orice element trebuiesă fie în relaţie cu el însuşi, dacă nu în sens propriu, atunci măcar în sensul limitei) şi tranzitivitatea. Dacă relaţia este şi simetrică vorbim de relaţie de echivalenţă, iar dacă este antisimetrică vorbim de relaţie de ordine.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a''⁹²

Teologia Dogmatica I...., op.cit., p.127

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... etern⁹³

Ibidem, p.128

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Dumnezeu⁹⁴

Gh. Anghelescu, Timp şi dincolo de timp, Editura Universităţii din Bucureşti, 1997, p.25

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...inceput⁹⁵

Pr. Nicolae Moşoiu, Taina prezenţei lui Dumnezeu în viaţa umană. Viziunea creatoare a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, Editura Paralela 45, Braşov, 2000, p.36, (nota 56)

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...)⁹⁶

Ibidem, pp.36-37

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... nimic⁹⁷

Teologia Dogmatica I..., op.cit., p. 223

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...⁹⁸

Ibidem p.226

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... d)⁹⁹

Platon, Opere VI ... op.cit. p.124

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...tiei¹⁰⁰

Teologia Dogmatica I ..., op.cit., pp.228-230

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...tiozitatea¹⁰¹

Rene Taton, Istoria generală a ştiinţei vol. I, trad. rom., Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1970, pp.57-58.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... nostru''¹⁰²

Teologia Dogmatica I..., op.cit., pp.128-134

Dumnezeu este Iubire ...,op.cit., p.381

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a¹⁰³

The Catholic Encyclopedia, Volume XIV, by Robert Appleton Company, New York 1912, Online Edition 1999 by Kevin Knight, http://www.newadvent.org/cathen/14167a.htm

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...inceput ¹⁰⁴

ibidem http://www.newadvent.org/cathen/14726a.htm

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... aristotelism¹⁰⁵

Ioanniis Zizioulas, Fiinţa eclesială, Editura Bizantină, Bucureşti1996, p.56

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... arabe¹⁰⁶

Alain de Libera, Cearta Universaliilor. De la Platon la sfârşitul evului mediu, trad.rom., Editura Amarcord, Timişoara 1998, pp.8-13

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... suflet''¹⁰⁷

Ibidem, p.245

Citat din Comentarius in Posteriorum Analyticorum libros, Florenţa, Olschki, 1981, p.141

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...tie¹⁰⁸

Ibidem, p.254

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a¹⁰⁹

Ibidem, pp.279-280

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Platon¹¹⁰

Ibidem, p.267

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... lucruri¹¹¹

Ibidem, pp.284-285

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... autentice¹¹²

Rugat de ucenicii săi să-şi comenteze textele, Thoma le spune: "Astfel de lucruri mi-au fost dezvăluite, fraţilor, încât toate acestea îmi par a nu fi decât paie şi vânt". Citat în:

Mircea Vulcănescu, Posibilităţile filosofiei creştine, Editura Anastasia, Bucureşti, 1996, p. 92.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... (Logosul)¹¹³

Ibidem, pp.75-81

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... unire¹¹⁴

Era o epocă a unirilor forţate. Pe cea religioasă de la 1274, Thoma din Aquino nu a mai trăit-o.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a)¹¹⁵

Istoria generală I ..., op.cit., p.609

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...115¹¹⁶

Roger Bacon s-a adersat papei Clement al IV-lea în 1267, arătândui necesitatea unei reforme a calendarului. Între 1318 - 1344 Jean le Murs, studiind eclipsele, determină cu precizie momentele echinocţiilor şi solstiţiilor. în 1345, la cererea papei Clement al VI-lea (de la Avignon), scrie un tratat în care preconizează măsurile ce vor fi luate în 1582 de către papa Grigore al XIII-lea.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... fenomenele''¹¹⁷

Ibidem, p. 614

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... nimeni¹¹⁸

Ibidem, pp. 618-619

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... extern)¹¹⁹

Ibidem, p.627

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Bruno¹²⁰

Ereticul paniteist condamnat, în pofida retractărilor sale, la ardere pe rug. Emulii scientismului triumfător au făcut din el un martir al ştiinţei în lupta cu obscurantismul, chiar dacă motivaţia acestei crime judiciare a fost doar de ordin religios

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Galilei¹²¹

Alexandre Koyre, Galilei şi Revoluţia ştiinţifică din secolul al XVII-lea, trad. rom. Valentin Mureşan, în "Mica Bibliotecă Evrika", Bucureşti 1987, pp.5-12

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... geometric¹²²

Ibidem, pp.11-12

Afirmaţie făcută în "Saggitore" (1623)

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... filtre¹²³

Izolarea sistemului de exterior, compensarea influenţelor exterioare atunci când ele sunt cunoscute, compatibilizarea informaţiei cu bagajul conceptual cu care lucrează intelectul.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... altfel''¹²⁴

Ibidem, loc.cit.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a¹²⁵

Thoma acepta idea că rezultatele ştiinţei pot contrazice provizoriu adevărurile Revelaţiei, pornind de la conştiinţa precarităţii gnoseologice a ştiinţei profane: nici o legătură aici cu doctrina dublului adevăr.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... inchizatorial¹²⁶

Potrivit acestuia o persoană acuzată de exemplu de erezie, sau ca practică vrăjitoria, trebuie chestionată conform cu un set de întrebări stabilite pe baza prezumţiei de vinovăţie, pentru că viclenia diavolului care îl posedă pe acuzat nu poate fi biruită de cât în acest fel. Totul are în spate ipoteza implicită că Dumnezeu lucrează în lume numai prin intermediul unor organe specializate cum este tribunalul eclesiastic. Aceiaşi neîncredere în Providenţă îl face, după cum am văzut pe Roger Bacon să dorească inventarea acelor maşinări (de care însă, oamenii antihristului, la rândul lor, nu s-au sfiit deloc să profite).

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...tifice¹²⁷

Vezi: Karl Ropper - Logica cercetării, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1981

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Mathematica¹²⁸

Isaac Newton, Principiile matematice ale filosofiei naturale, traducere din latină de Victor Marian şi Victor Vâlcovici, Editura Academiei Române, Bucureşti., 1956, p. 20

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...sit¹²⁹

Cf. P. Gassendi, Opera omnia , Sttutgard 1964, citat în Istoria Generala II...op.cit.,p. 268-269

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... scientist¹³⁰

E bine cunoscută replica marchizului de Laplace dată lui Napoleon: "nu avem nevoie de această ipoteză ", cu referire la Dumnezeu.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Ludwig¹³¹

Günter Ludwig, Foundations of Quantum Physics, Springer Verlag, Berlin 1981

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a¹³²

În teoria relativităţii există o mărime care exprimă acest lucru, anume o parametrizare a vitezei, dată de expresia $\chi =arcth\frac vc$. Această mărime devine infinită atunci când viteza $v$ se apropie de viteza luminii $c$, iar compunerea relativistă a vitezelor (diferită de cea galileană) este echivalentă cu compunerea galileană a parametrilor $\chi$. Un alt exemplu în acest sens este din termodinamica axiomatică, unde temperatura absolută este definită natural ca -$\frac 1T$ , unde $T$ este temperatura absolută definită tradiţional. Aici, ceea ce numim zero absolut considerat ca o temperatură inaccesibilă, corespunde la -$\infty$ deci inaccesibilitatea este evidentă.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... teoriei¹³³

Este vorba de un caracter intrinsec, nonsubiectiv al probabilităţii

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...a¹³⁴

Proprietatea microparticulelor identice de a nu putea fi deosebite între ele ("etichetate") prin nici un procedeu experimental. Principiul de individuaţie nu este operaţional în teoria cuantică, ceea ce este evident şi din fenomenul de nonseparabilitate, care constă în realizarea unui tip de corelaţii între două sisteme cuantice care interacţionează, corelaţii care permit interpretarea potrivit căreia cele două sisteme formează un întreg ($o\lambda o\nu$), chiar dacă ele sunt separate spaţial şi nu mai pot interacţiona. În avalanşa (re)interpretărilor se ajunge la holism ca principiu universal. Din păcate, din punctul de vedere al epistemologiei popperiene, aceasta nu înseamnă decât introducerea unor ipoteze ad-hoc. Este cazul teoriilor de tip new-age ale lui David Bohm şi Fritjof Capra bazate pe cercetările unor Jack Serfatti şi Karl Pribran (vezi: Bruno Wurtz, New Age, Editura de Vest, Timişoara, 1992, pp. 167-184)

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

...teleportare¹³⁵

De aici până la teleportarea sistemelor macroscopice nu ar mai fi decât o chestiune strict tehnică, deci sofismul prin care holismul comportării cuantice devine un holism universal, este incheiat.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... XX-lea¹³⁶

Nicolae Ionescu Pallas, Relativitate generală şi cosmologie, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti1980, p.46

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... Universului''¹³⁷

Steven Weinberg, Primele trei minute ale Universului, Editura Politică, Bucureşti 1984

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... teorie¹³⁸

Stephen Hawking, Scurtă istorie a timpului, Editura Humanitas, Bucureşti 1994, p.168

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

... "¹³⁹

Jean Guitton, Dumnezeu şi ştiinţa Ed. Harisma, Bucureşti 1992, p. 8

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.